Cioplitul In Miere

Catrena 1 - Amestecul Mierii

Esti Desculta?

Sau te dai fara opriere de a uta-uta,

Toata ziulica bati 

Impreuna cu tine e mereu broscuta,

Broscuta cea draguta, zeita cu bunavointa.

Porti o alba, inflorita camsuta,

Cu ea te dai iarna pe saniuta,

Timp ce iti zgarii barbita finuta.

Catrena 2 - Gustul dulce al mierii

Bate iar ploaia in jaluzele,

Mos nicolaie aduce numai nuiele,

Carbuni si alte cele,

La copii ce merita batuti cu curelele.

Urca barca dusa, pe ragnetul fluviului juxtapusa,

Cu viteza si puterea produsa

Toate impreuna formeaza o sursa

Pentru energiei sirenelor din husa.

Catrena 3 - FINAL- Dasnul mierii pe lingura

Urca vantul, bate tare, urla fara stare,

Pe varful a mai multor hotare,

Aducand o framantare, celor cei afectare,

Nu mai poate fi una fara iertare.

Un spin de trandafir,

Ma arde pe dinauntru ca un melafir,

Musafir la mine in palat,

Se aseaza cu îndemânare pe locul nepopulat,

Lipsit de curatenie si nefeliat,

Numit de astfel cerul neimperechiat.

Padurea cea de tei se simte incaltata.